Suedia: Ne pregătim pentru un posibil default al SUA, cu turbulențe severe pe dolar

Suedia se pregătește pentru intrarea SUA în default (încetare de plăți) și se va asigura că sistemul financiar are acces la lichiditate în dolari chiar și în contextul apariției unor turbulențe pe piețe, a declarat miercuri ministrul suedez al Finanțelor, Anders Borg, potrivit Bloomberg.

„Nu am fost niciodată într-o asemenea situație, astfel că este foarte dificil să anticipăm ce impact va avea. Practic, este vorba despre frică și efecte psihologice”, a afirmat Borg într-un interviu pentru SVT, preluat de Bloomberg.

Congresul Statelor Unite nu a ajuns încă la un acord privind majorarea plafonului datoriei de stat, care va fi atins joi, 17 octombrie. Astfel, guvernul SUA ar putea pierde începând de joi prerogativa de a se împrumuta și a refinanța datoriile ajunse la scadență.

Trezoreria are o rezervă de aproximativ 30 miliarde de dolari, la care se adaugă veniturile colectate, un indicator volatil. Cu aceste resurse se estimează că guvernul american va putea continua să-și onoreze obligațiile financiare până în ultima săptămână a lunii octombrie.

Randamentul titlurilor de Trezorerie SUA care vor ajunge joi la maturitate a urcat marți pe piața secundară cu 12 puncte de bază, sau 0,12 puncte procentuale, la 0,32%, investitorii fiind îngrijorați de riscul de neplată.

Guvernul suedez a cerut băncilor în repetate rânduri în ultimul an să nu se bazeze pe accesul la lichiditate în dolari SUA pe termen scurt, și a avertizat sectorul bancar că ar putea fi necesar să sprijine banca centrală în ceea ce privește măsurile de combatere a riscurilor valutare.

„Am lucrat, desigur, împreună cu Autoritatea Financiară și Riksbank (banca centrală) la măsuri necesare dacă va avea loc un astfel de incident. Impasul din SUA este semnificativ și foarte grav, însă este foarte dificil de anticipat cu precizie ce efect va avea asupra noastră”, a continuat Anders Borg.

Banca centrală a Suediei a anunțat în luna decembrie a anului trecut că a majorat rezervele de valută cu echivalentul a 100 miliarde coroane suedeze (15,4 miliarde de dolari) pentru a constitui o rezervă tampon împotriva riscului derivat din faptul că băncile se bazează în bună măsură pe lichiditate în dolari.

„Desigur că au mai existat țări care și-au anulat plățile. Dar nu a fost vorba niciodată despre o țară a cărei monedă constituie valută de rezervă. Având în vedere că statutul de monedă de rezervă reprezintă un avantaj enorm, pare pur și simplu o nebunie până și să te gândești să creezi incertitudine în jurul acestui statut”, a continuat oficialul suedez.

Cele mai mari patru bănci suedeze controlează active care depășesc de peste patru ori Produsul Intern Brut al țării, astfel că autoritățile au înăsprit în ultimii ani standardele de reglementare.

În urma falimentului băncii americane Lehman Brothers, în septembrie 2008, banca centrală a Suediei a pus la dispoziția băncilor private o facilitate de lichiditate de urgență prin care a injectat 30 miliarde de dolari în sistem.

Reprezentanții guvernului danez au refuzat să comenteze în ceea ce privește planurile de urgență pregătite în eventualitatea unui default al Statelor Unite. Ministrul Finanțelor, Bjarne Corydon, a declarat într-un comunicat că impasul politic de la Washington „afectează economia globală”.